fbpx

A asculta

A asculta înseamnă poate cel mai frumos cadou pe care-l putem face cuiva. A asculta înseamnă a accepta, înseamnă a lăsa deoparte, provizoriu, ceea ce ne ocupă, pentru a da din timpul nostru.

A asculta nu înseamnă să cauți să-i răspunzi celui care se caută. O ascultare activă trebuie să-i permită să se înțeleagă, să se recunoască, să se regăsească în rătăcirile sau labirintul gândurilor sale. Înseamnă să refuzi să gândești în locul său, să dai sfaturi, și chiar să vrei să înțelegi. Înseamnă, pur și simplu, să asculți, să înțelegi.

A asculta înseamnă să îl primești pe celălalt, să-l recunoști așa cum el se definește, fără să judeci, fără să i te substitui pentru a-i spune ceea ce trebuie să fie. Ascultarea oglindă, cea mai rară și deci cea mai căutată, va fi necondiționată; ea permite celui care vorbește să-și ușureze sufletul, să golească preaplinul de amar și de regrete.

A asculta, nu înseamnă să vrei ca cineva să fie ca acela sau ca acesta, sau să vrei să-i impui un punct de vedere: „Ar trebui, trebuie…”  Înseamnă să te poziționezi tăcut, încadrându-te în acel decalaj între ceea ce este spus și ceea ce este înțeles. A fi atent la cineva care suferă, nu înseamnă să încerci să-l asiguri în mod fals, nici să vrei să-i dai o soluție sau o explicație la problema sa, înseamnă să-i permiți să vorbească și să găsească el însuși drumul pentru a se elibera sau pentru a suferi mai puțin.

A asculta, înseamnă a da celuilalt ceea ce nu ni s-a putut da niciodată: atenție, timp, o prezență binevoitoare. Învățând să-i ascultăm pe ceilalți vom ajunge să ne ascultăm pe noi înșine, corpul nostru emoțiile noastre. Este calea cea mai sigură pentru a învăța să asculți, dincolo de persoană, viață ardentă care există în fiecare lucru. Celui care știe să asculte îi este dat să nu mai trăiască la suprafață: el ajunge la o comuniune cu vibrația interioară a fiecăruia.

text preluat din cartea „ Ce-ar fi dacă ne-am inventa propria viață?”- Jacques Salome

Articol scris de: Cristi Grosaru

Lasă un răspuns